A fost odata o fată oarbă care se ura tocmai pentru că ea
era oarbă. Ea ura pe toata lumea, cu excepţia prietenului ei iubitor. El a fost
mereu acolo pentru ea. Ea a spus că, dacă ea ar putea vedea doar lumea, ea se
va căsători cu iubitul ei.
Intr-o zi, cineva i-a
donat o pereche de ochi pentru ea și apoi ea putea vedea totul, inclusiv pe
prietenul ei. Prietenul ei a întrebat, "acum că poti vedea lumea, te
casatoresti cu mine?"
Fata a fost şocată
când a văzut că prietenul ei era de asemenea orb, şi a refuzat să se
căsătorească cu el. Prietenul ei a plecat în lacrimi, şi a scris mai târziu o
scrisoare pentru ea spunând:
"Ai grijă doar
de ochii mei dragi."
Morală: Acesta este
modul în care se schimbă creierul uman atunci când starea s-a schimbat. Doar
puţini îşi amintesc cum era viaţa înainte, şi cine a fost mereu acolo, chiar şi
în situaţiile cele mai dureroase.
No comments:
Post a Comment