Predica unui muribund

Trăia odată în Basrah un profund și spiritual adorator , căruia îi era frică de Ziua de Apoi atât de tare că aceasta i-a cauzat o cădere psihică, iar plânsul lui constant l-a făcut slab și bolnav. Când era pe patul de moarte, familia sa s-a adunat în jurul lui și a început să plângă.

” Ajută-mă să stau ridicat”. Spuse el, adresându-se întâi tatălui său: 
” O, tatăl meu, ce te face să plângi?”

”Fiul meu”, începu tatăl său, 
”Mi-am amintit că te voi pierde și voi fi singur după ce ai să mori. ”

Adoratorul întoarse apoi privirea spre mama lui și spuse:
 ” O, mama mea, ce te face să plângi?„

” Plâng pentru că în curând voi gusta amărăciunea de a te pierde ”, a spus ea.

El s-a întors către sora sa și a întrebat-o :
”ce te face să plângi? ”

”Pentru că în curând voi pierde bunătatea ta și va trebui să depind de alții când voi avea nevoie de ajutor.” a spus ea .

La final s-a întors către copii săi și i-a întrebat:
 ”Ce te face să plângi?”

”Perspectiva unei vieți umilitoare de orfan  după ce tu vei muri”, au răspuns ei. Acum a fost rândul lui să plângă.
 ”Și ce te face pe tine să plângi? ” fiecare a întrebat.

”Plâng pentru că am văzut pe fiecare că plânge pentru el însuși iar nu pentru mine, a spus el. Nu este niciunul printre voi care să plângă mult timp pentru călătoria lungă în care sunt gata să plec și pentru câteva fapte (sper că bune ) pe care le am pentru aceasta? Există printre voi vreunul care plânge pentru că voi fi culcat în mizerie? Există printre voi vreunul care să plângă pentru că eu voi fi tras la răspundere (și poate voi îndura pedeapsa ) ? Există printre voi cineva care plânge pentru că voi sta în fața Domnului tuturor celor care există  (pentru a aștepta sentința)”?

Apoi el și-a întors fața, iar când ei au încercat să-l miște , au realizat că el deja murise.

Soursa: Al-Mawa’iz Wal Majalis