Întrebare:
Uciderea unui animal constituie o practică nemiloasă. Atunci de ce
musulmanii consumă alimente nonvegetale?
Răspuns:
„Vegetarianismul” este în zilele noastre o mișcare la nivel mondial. Mulţi o identifică chiar și cu drepturile animalelor. Într-adevăr, există mulţi
oameni care consideră consumul cărnii și a
altor alimente nonvegetale ca fiind o încălcare a drepturilor animalelor.
Islamul impune milă și compasiune faţă de alte fiinţele vii. În același timp, însă, susţine că Allah Al-Barr (Cel Milostiv) a creat Pământul cu o minunată floră și fauna, pentru a fi folositoare omenirii. Trebuie însă ca omenirea să folosească
fiecare din aceste surse ale lumii cu cumpătare, ca fiind „Ni’ma” (Binecuvântarea
Divină) și „Amana” (Încredere) în Allah.
Să analizăm și alte
aspecte ale problemei.
1.
Un musulman poate fi vegetarian total
Un musulman, chiar dacă este vegetarian, poate fi
considerat un foarte bun musulman. Nu există vreo interdicţie pentru un musulman
de a fi vegetarian.
2.
Coranul permitemMusulmanilor să nu fie vegetarieni
Cu toate acestea, Coranul permite unui musulman să nu fie vegetarian.
Versetele următoare dovedesc aceasta:
„O,
voi cei care credeţi! Ţineţi-vă cu statornicie învoielile! Vă este îngăduit
vouă [să mâncaţi carne de] vită, în afară de ceea ce vi s-a prescris.” [Coran, 5:1]
„Și
vitele le-a făcut pentru voi, de la ele aveţi căldură și alte foloase și de la ele și
mâncaţi.” [Coran, 16:5]
„Iar în vite aveţi voi o bună pildă, căci vă dăm vouă să
beţi din ceea ce ele au în pântece și
multe foloase aveţi de la ele și de
la ele mâncaţi...” [Coran, 23:21]
3. Carnea este un
nutrient bogat în proteine
Alimentele nonvegetale reprezintă o sursă importantă de proteine. Din
punct de vedere biologic, sunt bogate în proteine, întrucât conţin cei 8
aminoacizi importanţi, care nu sunt produși de
către organism și care trebuie să fie luaţi din alimentaţie. De asemenea,
carnea conţine fier, vitamina B1 și
Niacină.
4.
Dantura omului dovedește
că aceasta este fiinţă omnivoră
Dacă observaţi dantura animalelor ierbivore, precum vacile, oile și caprele, veţi constata o similaritate importantă între
ele. Toate aceste animale au dantura plată, caracteristică animalelor
ierbivore. Dacă, iarăși, observaţi dantura animalelor carnivore precum leul,
tigrul sau leopardul, veţi constata că
au dinţi ascuţiţi, adică adecvaţi alimentaţiei carnivore. Dacă, în fine,
analizaţi dantura umană, veţi constată că au atât dinţi plaţi, cat și ascuţiţi. Prin urmare, oamenii au dantura adecvată atât
consumului de vegetale, cât și de carne. Sunt deci fiinţe omnivore. Poate cineva să întrebe: „Dacă Allah Atotputernicul ar fi dorit că oamenii să vie
ierbivori, atunci de ce i-a dotat cu dinţi ascuţiţi?” Este logic că a presupus că ne vor trebui atât alimente
vegetale cât și nonvegetale.
5.
Organismul uman poate să metabolizeze atât alimente vegetale, cât și nonvegetale
Sistemul digestiv al animalelor
ierbivore poate prelucra și asimila doar hrana vegetală. Pe de altă parte, cel al animalelor carnivore
pot prelucra și asimila doar carnea. Însă, sistemul digestiv al
oamenilor poate prelucra și asimila atât alimente vegetale cât și nevegetale. Dacă Allah cel Atotputernic ar fi vrut să
consumăm doar alimente vegetale, de ce ne-a dat un sistem digestiv capabil să
asimileze atât alimentele vegetale cat și cele
nevegetale?
6.
Scripturile hinduse permit alimentele nonvegetale
a. Există mulţi hinduși care
sunt strict vegetarieni. Ei cred că este împotriva credinţei să consume
alimente nonvegetale. Adevărul, însă, este că Scripturile hinduse permit
oamenilor să consume alimente din carne, întrucât relatează că intelepţi hinduși și sfinţi mâncau alimente nonvegetale.
b. În Manu Smruti,
cartea legii hinduse, în capitolul 5, versetul 30, se spune:
„Cel care consumă carnea celor destinate pentru
a fi mâncate nu face nimic rău, chiar dacă o face în fiecare zi. Dumnezeu a făcut
unele creaturi destinate să fie mâncate, iar altele să le mănânce.”
c. În următorul verset din Manu Smruti, capitolul 5, versetul 31, se spune:
„Consumul cărnii sacrificiul. Este cunoscut permite de tradiţie că
lege a zeilor.”
d.
Mai departe, în Manu Smruti,
capitolul 5, versetele 39 și 40, se spune:
„Dumnezeu însuși a creat animale
pentru a fi sacrificate, așadar, a ucide prin
sacrificiu nu înseamnă ucidere.”
e. În Mahabharata, Anushashan Parva, în capitolul 88, este povestit
dialogul dintre Dharmaraj Yudhishthira și Pitamah Bhishma despre hrana pe care trebuie să
o ofere cineva strămoșilor (Pitris) în timpul Shraddha (ceremonia morţilor)
pentru pomenirea lor. Articolul spune următoarele:
„Si Yudhishthira spune: «Spune-mi
care este ofranda adusă către Pitris (strămoșii morţi) ce devine
inepuizabilă? Care (Havi ) de asemeni dacă este oferit durează pentru
totdeauna? Ce este aceea ce fiind oferit, devine etern?»”
Bhishma a spus:
„Ascultă
Yudhishthira care sunt acele havis pe
care cei ce cunosc ritualul Shraddha (ceremonia morţilor )consideră că sunt
potrivite și care sunt fructele oferite fiecăruia. Cu susam, orez,
Masha și apă, rădăcini și fructe, dacă sunt
oferite în timpul Shraddha, strămoșii, o, Rege sunt
satisfăcuţi pentru o lună. Dacă li se oferă pește strămoșii sunt mulţumiţi pentru două luni. Cu carne de miel
pentru trei luni și cu iepure pentru patru. Cu carne de capră pentru cinci
luni, cu carne de porc pentru șase și cu pasăre pentru șapte luni. Cu carne de
căprioară care provine de la căprioarele Prishata sunt mulţumiţi pentru opt
luni și cu ce care provine de la Ruru pentru nouă luni. Cu
carne de Gavaya pentru zece luni iar cu cea de bivol, satisfacţia lur durează
unsprezece luni. De asemeni cu carnea de vită ce este oferită în timpul
Shraddha se spune că satisfacţia lor durează pentru un an întreg. Payasa
amestecată cu unt este la fel de bine primită de către strămoșii morţi ca și carnea de vită. Cu
carnea de Vadhrinasa (taur mare )sunt satisfăcuţi pentru doisprezece ani.
Oferta către strămoșii morţi a cărnii de rinocer la aniversarea zilelor
lunare în care aceștia și-au pierdut viaţa este inepuizabilă. Kalaska, petalele
florii Kanchana și carnea roșie de capră oferite sunt inepuizabile. Astfel dacă doriţi
ca strămoșii voștri să rămână mulţumiţi, va trebui să le oferiţi carne roșie de capră.”
7. Hinduismul a fost influenţat de alte
religii
Chiar dacă scripturile hinduse
permit credincioșilor lor să aibă o dietă nonvegetariană, mulţi hinduși au adoptat dieta
vegetariană fiind influienţaţi de alte religii percum Jainismul.
8. Chiar și
plantele au viaţă
Unele religii au adoptat clar
vegetarianismul ca dietă pentru că sunt total opuse uciderii fiinţelor vii.
Dacă cineva poate să supravieţuiască fără să omoare vreo fiinţă vie, ar fi fost
primul care ar fi adoptat acest mod de viaţă. În trecut, oamenii credeau că
plantele sunt fără suflet. Astăzi,este o realitate universală faptul că chiar și plantele au viaţă. Așadar raţiunea lor de a
nu ucide fiinţe vii, nu se aplică nici chiar dacă adoptă dieta absolut
vegetariană.
9. Chiar și
plantele pot să simtă durerea
Mai mult, ei susţin că plantele nu
pot să simtă durerea și prin urmare să omori o plantă este
considerată o crimă mai mică în comparaţie cu uciderea unui animal. Astăzi știinţa susţine că și plantele pot simţi
durerea, dar strigătul plantei nu poate fi auzit de către om. Aceasta se
datorează incapacităţii urechii umane să audă sunete care nu sunt în spectrul
de frecvenţe ale sunetului auzit de om, adică între 20 de Hz și 20 de mii de Hz. Orice
sunet mai jos sau mai sus de acest spectru, nu poate fi auzit de către om. Un
câine poate să audă pâna la 40 de mii de Hz. Prin urmare există fluiere pentru câini
care au frecvenţa mai mare de 20 de mii de Hz și mai mică de 40 de mii
de Hz. Aceste fluierături pot fi auzite numai de către câini, dar nu și de om. Câinele recunoaște fluierul stăpânului
său și vine la el. Conform unei anchete realizate în Statele Unite, un fermier a
inventat un aparat care transforma
strigătul plantelor astfel încât să fie auzit de către om. A fost deci în stare
să recunoască imediat atunci când planta striga după apă. Studii recente arată
că plantele pot chiar să simtă fericire sau tristeţe. Pot chiar să și plângă.
10. Să omori o fiinţă vie cu două simţuri mai puţin, nu
înseamnă o crimă mai mică
Cândva un vegetarian își susţinea opţiunea
spunând că plantele au doar două sau trei simţuri, în timp ce animalele au
cinci simţuri. Așadar să ucizi o plantă ar însemna o crimă mai mică decât să ucizi un
animal. Să presupunem că fratele tău se naște surd și are doua simţuri mai
puţin în comparaţie cu ceilalţi oameni. Crește și cineva îl omoară. Vei
cere de la judecător să-i dea criminalului o pedeapsă mai mică pentru că
fratele tău avea două simţuri mai puţin? În realitate vei susţine că au ucis un
om nevinovat și că judecătorul va trebui să-i dea criminalului pedeapsa cea mai mare.
Într-adevăr Coranul cel Glorios spune:
„O,
oameni, mâncaţi din ceea ce se află pe Pământ...” [Coran, 2:168]
11. Supra-populaţia vitelor
Dacă toţi oamenii ar fi fost
vegetarieni, aceasta ar fi dus la creșterea populaţiei vitelor în lume,
deoarece reproducerea și înmulţirea lor se face în ritm
foarte rapid. Allah, în Înţelepciunea Sa Divină, cunoaște cum să păstreze
echilibrul creaţiei Lui. Indubitabil ne-a permis carnea de vită.
12. Preţul cărnii este normal deoarece nu sunt toţi
nonvegetarieni
Nu contează dacă unii oameni sunt
strict vegetarieni. Însă, nu trebuie sa-i condamne pe nonvegetarieni ca lipsiţi
de scrupule. Într-adevăr, dacă toţi indienii devin nonvegetarieni, atunci
actualii nonvegetarieni vor suferi pentru că va crește preţul cărnii.
No comments:
Post a Comment