O poveste ce-ți atinge inima

Acest lucru este ceva care este foarte personal și important pentru mine. Sper că veți învăța să beneficiați de el. Permiteți-mi să încep prin a spune „Bismillah”.

Când am început prima dată  Universitatea  am întâlnit un alt frate musulman. Am  devenit buni prieteni, dar această prietenie nu a fost la fel ca orice altă prietenie oarecare, aș fi putut face orice  pentru el, el a fost ca fratele meu real.

În decursul ultimului an al Universității noastre, acest frate al meu a anunțat că s-a logodit și că el se va căsători după ce va absolvi  acest an și va găsi un loc de munca pentru el însuși . M-am bucurat enorm pentru el. El a vorbit non-stop despre căsătorie, am fost pe punctul de a fi gelos pe el, pentru că fratele făcuse atâtea planuri pentru aceasta,după  terminarea scolii, să se căsătorească și, in special că el provenea dintr-o familie foarte bogată.

Într-o zi acest frate m-a  întâlnit într-o cafenea. El s-a ridicat, dar uimitor că nu era zambitoar si nu a adus vorba despre logodnica lui. L-am întrebat ce a fost greșit; a întrebat daca am putea vorbi undeva în privat si așa am făcut. În cele din urma am știut de ce era supărat. El mi-a spus că a aflat că avea o tumoare pe creier care era malignă, ceea ce înseamna că a devenise canceroasă. Când mi-a spus vestea, vocea lui era tremurândă și lacrimile îi curgeau pe obraji.

Eu niciodată nu –l mai văzusem așa înainte. Am încercat să-mi rețin lacrimile și am încercat să demonstrez că nu am fost, de asemenea, rănit. Am simțit o ardere în interiorul meu și lucrurile au început sa alerge prin mintea mea. Am continuat să mă gândesc, cum a putut acest lucru să se  întâmple? Un om care a făcut totul perfect și a avut totul .Am păstrat tot în interiorul meu ,pentru că nu am vrut ca el să mă vadă supărat.

Am văzut acest frate ducându-se încet în jos. A trebuit să renunțe la scoală la ultimul an pentru ca a început să-si piardă memoria . Nu avea o șansă la scoală, fără memoria lui. Acest frate a fost inteligent, dar după, s-a pierdut.

I s-a spus că familia logodnicei lui , părinții ei, nu au vrut ca fiica lor să se căsătorească cu el, pentru că nu avea nici măcar un loc de muncă și practic nici un viitor. Acest lucru a fost greu pentru el, îmi amintesc cum  plângea pe umarul meu  spunându-mi despre ea și cat îi pasa de ea iar acum  se simțea fără speranță.

Mai târziu, fratele a avut probleme de scris și vederea  lui a slăbit. Tumoarea a fost pe partea stângă a creierului său, astfel încât a afectat totul pe partea lui dreaptă. Din cauza pierderii  memoriei sale, fratele a uitat curând surele și el chiar a uitat cum să se roage. Un an mai târziu, brațul lui drept era paralizat și a vederea lui a fost luat de tot. Acesta a fost cel mai greu lucru pentru mine pe care l-am putut  vedea vreodata. Fratele pe care l-am iubit atât de mult să treacă printr-atât de multe. Am început să vin zi de zi ,ajutându-l să recite sure.

Când am  recitat Sura Fatiha cu el și el a  repetat încet  după mine, m-am uitat la el și m-am gândit, acesta a fost fratele ,același frate care a fost atât de inteligent și care ar fi terminat primul școala? . Acesta era  fratele ,același frate care venise dintr-o familie înstărită? Acesta era fratele care a vorbit atâtea zile despre cum se va  căsători și va ridica o familie?. Acesta era același fratele care avusese totul?. Dar acum el nu-și poate aminti ceea ce abia i-am spus acum zece minute, el nu se poat căsători, și se luptă pentru a citi Coranul. Nu mai era de mult un musulman practicant așa că a fost mai greu pentru el să recite Coranul. Acest om se afla la o cotitura acum fată de Allah ; el a renunțat la tot și s-a intoars către Allah. Allah i-a dat totul, și El ar putea lua totul  la fel de ușor.

O lună mai înainte, am primit un apel spunând că fratele a murit și că janaza lui este astăzi. I-am spălat trupul împreună cu alți frați și am văzut trupul neînsuflețit. El a fost îngropat și după aceasta m-am întors acasă. A doua zi, am stat să mă întreb despre puterea Lui Allah. Moartea fratelui meu m-a făcut să realizez că am uitat care este scopul nostru  aici : Pentru a-L servi pe Allah. Ai putea avea totul, dar nu ai nimic din ce este important. Am petrecut șase ani știind acest frate, și având grijă pentru el. N-am vărsat o lacrimă o dată pe când era în viată și nici chiar  atunci când a trecut la cele veșnice. Dar a doua zi după moartea sa, am  plâns pentru că m-am gândit  la puterea Lui Allah. M-am gândit la fratele meu. Noi întotdeauna spunem că ne vom întoarce la Allah, dar nu credem cu adevărat. Dacă am făcut-o, atunci vom lupta pentru a citi Coranul și a ne ruga la Allah așa cum fratele meu a făcut.

Fratele meu a avut vederea lui luată, brațul său era paralizat și memoria sa a fost pierdută, dar el tot s-a sculat în fiecare dimineață si a insistat și repetat, a insistat asupra recitării Coranului.Noi suntem capabili, dar noi încă nu luptăm pentru a citi Coranul. Noi nu credem cu adevărat că ne vom întoarce la Allah, altfel am luptă pentru Allah.

Fratele meu a avut dragoste pentru obiectele materiale, dar atunci când moartea i-a stat în fată , aceste lucruri n-au avut nici un folos din care le știa, deoarece aceste lucruri nu aveau de gând să-l ducă la Jannah fără Iman-ul său. Allah poate să dea și să ia lucrurile ușor oricând și oriunde. Îl iubesc pe fratele meu și mă rog ca Allah să îl accepte,și  cu umilință  cer ca rugăciunea mea să fie făcut pentru el. Eu mă rog ca să avem o credință adevărată în Allah și sa ne întoarcem catre El; pentru că daca nu avem  aceasta teama acestei intoarceri ,nu  vom lupta pentru Islam cu toată forța noastră, înainte de a putea spune ca este prea târziu. Fie ca noi toți să fim ghidați pe calea cea dreaptă. Ameen.

tradusa dupa islam.qa